Bine ai venit! Citești „Ce să-ți povestesc”, un newsletter despre cuvinte și mecanica ideilor. Dacă ești nou aici și vrei să afli mai multe, te invit pe această pagină să citești toate detaliile despre proiect.
Am scos de la naftalină textele pe care le scriam înainte să mă obsedeze ideea că ceea ce creez ar trebui să respecte anumite standarde, ca să placă lumii și să-mi aducă apreciere și admirație; și am observat cu tristețe că am pierdut mult din curajul, coerența, pasiunea și plăcerea pentru scris, în încercările mele de-a mă mula pe așteptările celorlalți.
Până și vocabularul meu a devenit mai sărac, deși în ultimii ani am citit tot ce mi-a picat în mână, în căutare de răspunsuri și cu dorința de-a înțelege la ce naiba se gândesc scriitorii când scriu.
Mi-am judecat textele aspru pentru că nu aveau în spate o strategie pusă la punct, pentru că mă exprimam stângaci, pentru că tonul meu era prea afectat. Așa că mi-am ascuns bine scrisul de lume și - pe măsură ce timpul s-a scurs - am început să scriu tot calculat, să-mi permit tot mai puțină libertate creativă.
Apropo, mai țineți minte newsletterul cu lanul de maci? Ei bine, momentan nu văd macii de mărăcini că m-am cam înțepenit printre ei, dar e ok așa, înțeleg că mai sunt și perioade din astea, așa cum înțeleg și că multe dintre prețioasele mele notițe își merită locul din coșul de gunoi.
Cred că este extrem de importantă această despărțire, despărțirea de idei vechi, de exprimări care nu mă mai reprezintă, de sclipiri ale imaginației, care acum îmi par fără forță; cum cred că este important să-ți permiți să scrii extrem de prost, în speranța că-ntr-o zi vei ajunge să scrii mediocru, poate chiar bine și spun asta pentru că mereu unii vor fi mult mai scriitori față de alții, așa cum vor fi mereu oameni mai frumoși și mai bogați și mai fericiți pe lumea asta.
Scrisul este încă un lucru pe care putem să-l folosim pentru a ne compara cu ceilalți pentru a ne simți impostori și inferiori (asta dacă nu cumva ne generează un succes uriaș, deși nu sunt sigură că scapi de sindromul impostorului așa), dar cred că ar trebui să ne uităm mai atent și la celelalte utilizări posibile ale sale.
Scrisul înseamnă și libertate și putere, atunci când ne permitem să creionăm lumi care nu există; vindecare, când alegem să-l folosim în scop terapeutic; scrisul poate fi și un instrument excelent de conectare cu sine și cu ceilalți și sunt sigură că nu am acoperit aici toate sensurile pe care i le-am putea atribui, dar nici nu simt că ar trebui.
Atât, nu mai am nimic de adăugat, doar că revin în decembrie și că nu promit nimic festiv, dar cine știe?
🎙️Și bineînțeles, că am publicat pe Școala9 cel de-al treilea interviu despre creativitate și povești, realizat pentru cercetarea mea. De data aceasta, invitata mea a fost Lavinia Braniște, iar interviul se poate citi aici.