Cititul ca temă și teama de necitit

social media e plină de cititori înrăiți, nu ca mine

Pe principiul viața e prea scurtă să te blochezi în cărțile începute, anul ăsta am citit cât am putut și-am citit ce-am vrut. Lista mea include momentan 30 de volume, dintre care 7 au mai fost citite și-n trecut (Harry Potter e viața mea!), câteva au fost citite cap-coadă și restul continuate sau reluate.

De asemenea, mă bucur că m-am și vindecat parțial de sindromul cititorului începător și că mi-am mai domolit ADHD-ul autodiagnosticat, că n-am timp să mă și caut. Să explic (cu cititul, nu cu ADHD-ul).

M-a stresat o vreme (mereu!) chestia asta cu cititul cantitativ. Bineînțeles, social media e plină de cititori înrăiți, nu ca mine, și recunosc că am fost intimidată de câte cărți zic alții că citesc. 50, 70, 100 de cărți pe an, când eu am avut ani când abia am apucat să citesc 20. Am încercat să rezolv asta acumulând volume peste volume și apucându-mă de numeroase cărți, fără să le și termin, ca să fiu și eu în rând cu lumea.

Dar mi-a trecut chestia asta, nu știu dacă are legătură cu schimbarea de prefix care urmează-n viața mea, ce vreau să spun e că relația mea cu lectura a intrat pe-un făgaș echilibrat și sunt super fericită cu asta.

Am început în sfârșit să-mi citesc biblioteca, am cumpărat mult mai puține cărți, am donat ce nu-mi trebuia și am început să eliberez spațiul mental dedicat cărților începute.

Asta nu înseamnă că nu mai am cărți începute și neterminate, nu cred că voi putea vreodată să am o singură carte începută, nici nu-mi propun, pur și simplu ajunsesem într-un punct destul de haotic, doar începeam cărți și nu prea le terminam.

Ah și nu-mi mai pasă nici câte cărți citesc pe an. Nu mi-am pus niciun target numeric pe 2023, mi-am făcut doar o listă de cărți începute/ cărți pe care vreau să le citesc și adaug/ scot în și din listele alea cărți, după cum mă taie capul.

Din lista inițială de începute, câteva au dispărut, pentru că am decis că nu vreau să le reiau prea curând, poate că niciodată, și au dispărut și din radarul atenției mele, ceea ce pentru mine e o realizare, că oricum am prea multe pe cap.

Cred că e stupid targetul ăsta cu numere, pe mine nu m-a motivat deloc, mai degrabă a adus anxietate pentru citit, ceea ce e trist, pentru că mie îmi place să citesc și nu am chef să mă stresez și pe tema asta.

Apropo de reguli, cred că ideea e să le construiești pe ale tale și să te bucuri de cărți cum știi tu mai bine. Eu am cărți medicament, cărți de relaxare, cărți din care am citit doar câteva capitole, ca să mă documentez pe diverse teme, cărți la care am renunțat, cărți la care nu voi renunța, probabil, niciodată (Harry Potter din nou).

Mă frustrează maxim că trebuie să transformăm totul într-o întrecere, chiar și treaba asta cu cititul, de parcă ar fi vreo datorie supremă; sunt de acord cu Alex Moldovan, care zice că nu trebuie să citim cu toții, oricât de scandalos ar suna pentru unii, mie-mi sună ok și necititul, nu suntem cu toții șoareci de bibliotecă, se poate învăța din conținut video, din interacțiuni, din vândut pepeni, din podcasturi, din ce vrem noi.

Pentru mine, lectura înseamnă învățare, cunoaștere, evoluție, bucurie, inspirație, relaxare, vindecare și un milion de alte chestii, mi-am propus să n-o mai confund cu altceva, mă simt oricum strivită de restul competițiilor la care particip, iar cititul nu este una din ele. Nu mai este.